Botoșaniul muzical 2014

http://1-cultural.blogspot.ro/2014/06/ziua-europeana-muzicii-botosani-iunie.html

ORGANIZATOR: ASOCIAȚIA CULTURALĂ VIS DE ARTIST http://visdeartist.wix.com/visdeartist

PARTENER: MUZEUL JUDEȚEAN BOTOȘANI http://www.muzeubt.ro/02_evenimente.html

CU SPRIJINUL PRIMĂRIEI BOTOȘANI ȘI AL CONSILIULUI LOCAL BOTOȘANI http://www.primariabt.ro/

CONTACT

Asociația culturală Vis de Artist Botoșani

visdeartist@yahoo.com, visdeartist@gmail.com

persoana de contact: prof. dr. Cătălina Constantinovici, președinte

0721.133.288

http://visdeartist.wix.com/visdeartist
https://sites.google.com/site/visdeartist/
https://www.facebook.com/pages/Vis-de-Artist/111501888908817





ACTIVITĂȚI:

PROMOVAREA CELOR MAI FRUMOASE DESENE REALIZATE PE TEMA BOTOȘANIUL MUZICAL de către elevii Sabina BUDACĂ, Ana Maria GÎBU, Simina HURA, Marina BARNEA, Andreea Daniela PREPELIȚĂ, Alexandra ARICIUC, Andreea ROTARIU, Marta PALADI, Maria Yolanda TIMOFICIUC, Emma IANUȘ, Elena ROTARIU, Mădălina Maria VIZITIU, Codruț MĂNĂSTIREANU, Maria ANDRIȘESCU, Andreea APETROAIE, Adnana BENGHIAC, Sorina BÎRSAN, Manuela BOTEZATU, Alexandra HARIGA, Ilinca NIȚULEAC, Alexandra LĂBUNȚ-PĂDURARIU, Anastasia LIPOVANU, Medeea PLĂCINTARU, Ana Maria PODOVEI, Daria POPOVICI, Adina PĂDURARU, Marusia ȚĂRUȘI.

 

 

 

EDITAREA PUBLICAȚIEI ZIUA EU­ROPEANĂ A MUZICII: BOTOȘANI – ORAȘ AL MUZICII ȘI CULTURII EUROPENE.
Autori: Gheorghe-Florin ȘTIRBĂȚ, Steliana BĂLTUȚĂ, Gheorghe VIZITEU, Grigore CONSTANTINESCU, Daniel CIUCĂLĂU, Luminița ROTARU-CONSTANTINOVICI, Andrada CIUPEIU, Cătălina CONSTANTINOVICI, Lavinia TOMULESCU COMAN, Radu MIHALACHE, Georgiana HOLBAN, Despina CONSTANTINOVICI, Oana LIANU.

 

Recenzie

Lector universitar doctor Loredana Iațeșen

Universitatea de Arte ”George Enescu” Iași

Volumul de studii intitulat Ziua Eu­ropeană a Muzicii: Botoșani - oraș al muzicii și culturii europene, apărut la Editura Artes 2014, se dorește a fi rezultatul unor cercetări cu un caracter panoramat, asupra unor figuri marcante din trecut, artiști activi, talentați, mai mult sau mai puţin cunoscuţi, care au contribuit la promovarea culturii naționale și universale, constituind repere pentru generațiile care au urmat. De remarcat este că publicaţia se înscrie în seria lucrărilor ştiinţifice de anvergură, elaborate la standarde muzicologice contemporane, ce presupune acordarea unei importanţe egale atât reevaluării exegezelor unor nume de referinţă din sfera general-culturală şi muzicală, cât şi investigaţiei istorice, stilistice, analitice asupra unor creatori, interpreţi, consideraţi minori, aproape uitaţi, din lipsa cunoaşterii asupra personalităţii lor, reabilitaţi astfel, prin efortul şi dăruirea acestui minunat colectiv de semnatari.
 Axată pe 2 coordonate deduse din profilarea materialului tematic, cercetarea este defalcată în secţiuni distincte:  prima - Botoşaniul muzical – ce conţine evocări, portrete, eseuri, chiar îmbinarea mai multe genuri (consemnare, cronică, schiţă monografică), obiectivul fiind acela de reconstituire a personalităţilor acestui  spaţiu cultural, iar cea de-a doua - Zona muzicii europene - propune o reinterpretare a sensurilor unor lucrări aparţinând creatorilor emblematici, care, deşi ne sunt foarte accesibili, de fiecare dată când ne apropiem de opus-urile, de biografia  lor, simţim aceeaşi emoţie şi, de ce nu, curiozitatea de a redescoperi noi şi noi valenţe ale semnificaţiilor operelor acestora.
În contextul cercetării ample, ce include comentariul  unor diverse aspecte din viaţa muzicală a Botoşaniului de altădată, din perspectiva unor autori diferiţi ca formaţie profesională (muzicieni, muzeografi, etnologi, preoţi, profesori, studenţi) volumul este construit prin succesiunea cronologică a evenimentelor, prin legăturile directe sau indirecte ale personalităţilor aflate în discuţie, prin crearea permanentă a ambianţei generale şi evidenţierea trăsăturilor particulare dintre realitatea trecutului filtrată prin ochii contemporanilor şi imaginea vieţii culturale sau muzicale de astăzi, raportată la o tradiţie, a cărei spiritualitate ne fortifică încă. Aşadar, apreciem ideea centrală de recuperare a valorilor dintr-o perspectivă critică, obiectivă, pe de parte, iar pe de altă parte, încercarea de a reconstitui patina timpului, prin sensibilitatea descrierilor, comentariilor, prin apelul la expresii uneori cu încărcătură arhaică, la citate ale unor documente, fotografii, extrase, ce reflectă spiritul epocii, semnatarii asumându-şi indirect, într-o oarecare manieră, profunzimea semnificaţiei unui vers celebru aparţinând marelui gânditor Lucian Blaga Eu nu strivesc corola de minuni a lumii.
           Studiile parcurse au un caracter ştiinţific accentuat, aspect evidenţiat din bibliografia amplă, din comentariul pertinent şi interpretarea surselor citate. Este evidentă aplecarea autorilor pentru cercetarea istorică, în texte cu caracter evocator, în care sunt conturate cu sensibilitate portretele unor personalităţi (interpreţi, dirijori) sau este evidenţiată importanţa unor formaţii, instituţii din arealul cultural şi muzical al Botoşaniului de altădată.
         Pentru a evidenţia relaţia diversitate-unitate în elaborarea volumului,  voi încerca, în cele ce urmează, să precizez succint câteva aspecte legate de stil, limbaj cu privire la studiile redactate, urmărind din aproape-n aproape  comunicările ce se succed prin îmbinarea liniei cronologice cu cea tematică.
          Secţiunea Botoşaniul muzical se deschide cu lucrarea intitulată “Păstorul blând, pios și de o erudițiune aleasă”: Mitropolitul Primat a României Iosif Gheorghian (1829-1909) semnată de prof. dr. Gheorghe-Florin Știrbăț (Muzeul Județean Botoșani), autor ce realizează un portret al unei personalităţi a Bisericii Ortodoxe Române din secolul al XIX-lea. Un studiu încărcat de numeroase informaţii, cu o bibliografie amplă, ce conţine printre alte titluri şi o lucrare de memorialistică provocatoare București și bucureșteni de ieri și de azi (București, Editura “Universul”, 1945) semnată de Victor Bilciurescu. Fără îndoială că autorul a reţinut-o pentru a recompune ambianţa istorică şi cultural-muzicală a secolului al XIX-lea, cu ajutorul unor expresii, cuvinte, a unei topici specifice, şi mai ales pentru caracterizarea sensibilă şi detaliată a mitropolitului Iosif Gheorghian într-un citat care, inserat în finalul studiului, accentuează caracterul personal al portretului : N-am întâlnit în viața mea o mai frumoasă, mai luminoasă și mai impunătoare figură de Sfânt; chip de ceară ce pare că se detașa dintr-o icoană. Din toată această delicată făptură, ceea ce-ți rămânea în minte și te impresiona când îți apărea în față, erau ochii vii, mari, deschiși pare că spre a nu pierde nimic din vedere și ansamblul figurii de un alb de crin ce constrasta puternic cu negrul lucios și curat al rasei (p. 16).
        O altă autoare a cărei formaţie profesională este evidentă, prin insistenţa până la cele mai mici detalii asupra datelor biografice, prin caracterizări directe sau indirecte ale fenomenului propus în discuţie cu ajutorul a numeroase, documente, fotografii, este Steliana Băltuţă, etnograf care semnează două evocări: Societatea muzicală ”Armonia” și întemeietorul ei. Începuturile vieții muzicale la Botoșani şi Amintiri despre o pianistă, un pian, o compozitoare, o creație. În prima comunicare, pentru a-l prezenta mai edificator pe Alexandru Saint- George şi relaţiile lui cu alte personalităţi sau cu instituţiile culturale ale timpului, Steliana Băltuţă alege o succesiune de citate din cronici, pagini de memorialistică sau din alte surse, ce reflectă aprecierea contemporanilor asupra eforturilor unui muzician, care, deşi activa într-o societate în formare, a căutat permanent să se implice în viaţa culturală a Botoşaniului şi chiar dincolo  de acest centru. Cel de-al doilea portret, dedicat pianistei şi compozitoarei din perioada interbelică, Alexandrina Didia Saint-Georges, se conturează cu ajutorul informaţiilor ce atestă implicarea ei în viaţa culturală şi muzicală a epocii, contactul cu personalităţi din zone artistice diverse: pictorii Oscar Kokoschka, Gheorghe Petraşcu, scriitorul I. L. Caragiale, compozitorii Mihail Jora, George Enescu etc. Mai mult decât atât, dovada aprecierii sincere pe care Enescu o nutrea pentru Didia se află în Caietul de amintiri al interpretei şi compozitoarei păstrat în arhiva nepotului Ion Mihalcea, din care Steliana Băltuţă citează un pasaj semnificativ D-na Saint-Georges este un element muzical remarcabil din ţara noastră, dovadă compoziţiile Dumneaei de un gust sigur şi rafinat (p. 53).
        Spaţiul muzicii religioase nu este exclus, astfel încât, în comunicarea Coruri bisericeşti la Botoşani semnată de părintele Gheorghe Viziteu, ne întoarcem încă din desfăşurarea abstractului la înfiinţarea primului ansamblu la Biserica Sf. Cuvioasă Paraschiva din Ştefăneşti şi nu numai. Reţinem caracterul sintetic al expunerii unui subiect vast, Gheorghe Viziteu problematizând asupra conţinutului datelor istorice, prin urmărirea din aproape-n aproape a evenimentelor într-o desfăşurare cronologică, pentru a contura imaginea de ansamblu a temei propuse.
       Între evocările prezente în volum, se înscrie şi personalitatea maestrului Enescu, surprinsă de Grigore Constantinescu, în lucrarea George Enescu-prezenţe europene, într-un ascensio de la anii de formare la Viena şi Paris până la cucerirea universalităţii, în ipostaze  de compozitor sau interpret. Un demers complex, dată fiind bibliografia extrem de bogată, în jurul figurii acestui creator, atât de cunoscut aşa după cum însuşi autorul precizează ca simbol al ţării natale. Este evidentă stăpânirea perfectă a artei condeiului unui publicist apreciat în lumea muzicologică românească şi nu numai, prin volumele editate, adevărate compendii istorico-stilistice ale unor epoci sau personalităţi creatoare. Îmbinarea cu succes a mai multe stiluri, literar, jurnalistic, muzicologic, ni-l dezvăluie nu numai pe semnatarul unor monografii, sau volume de istoria muzicii, ci şi pe cronicarul Grigore Constantinescu, un rafinat comentator al laturii interpretative a lui George Enescu. Deşi informaţiile oferite nu constituie neapărat o noutate, semnificativă este maniera personală de a sintetiza, de a relaţiona fapte, evenimente, de a construi textul, subordonat unei dramaturgii, din care nu lipseşte intriga ce va conduce treptat, spre atingerea punctului culminant. În acest sens, Grigore Constantinescu evocă unul dintre momentele semnificative din biografia maestrului ce reflectă relaţia strânsă a acestuia cu spaţiul cultural belgian. Mă refer la emoţionantul rămas bun prin care regina Elisabeth mărturiseşte regretul „despărţirii definitive” în 1955: „George Enescu – întreaga muzică se deschide! Bach, Beethoven, Mozart, Brahms toate marile genii retrăiau sub arcuşul său, atingerea pianului, bagheta… lăsând o luminoasă urmă în umanitatea care aspiră la frumuseţe. Nimic nu va putea estompa strălucita sa amintire”(p. 40).
         Un alt autor activ, semnatar a 2 studii este muzeograful Daniel Ciucălău. În prima comunicare, Crâmpeie din viaţa pianistei Madelaine Cocorăscu,  Daniel Ciucălău conturează mediul cultural al începutului de secol XX, reamintind personalităţile care s-au născut şi format în primii ani de studii în perimetrul Botoşaniului. Reconstituirea portretului acestei interprete este realizat cu ajutorul cronicilor publicate în epocă şi a paginilor de memorialistică, amintiri, consemnări, evocări ale foştilor ei elevi. De remarcat este intenţia lui de a compara valoarea acestei muziciene cu mari interpreţi cunoscuţi şi apreciaţi la nivel naţional şi european Primirea făcută de publicul botoşănean este pe măsura unei artiste de rang internaţional, al cărei renume era comparat cu cel al Cellei Delavrancea sau al Aureliei Cionga (p. 45). Cea de-a doua comunicare a muzeografului Daniel Ciucălău, de data aceasta realizată în colaborare cu prof. dr. Cătălina Constantinovici se referă la personalitatea lui Emil Pinghiriac şi legăturile sale cu Botoşaniul. O frumoasă şi succintă rememorare a vieţii unui bariton de mare carieră naţională şi internaţională, care pe parcursul activităţii domniei sale a păstrat vie legătura cu acest spaţiu cultural minunat.
         În succesiunea evocărilor, gen dominant al primei secţiuni, volumul surprinde prin introducerea unei comunicări Suita în stil vechi op. 3 de George Enescu, ce presupune o nouă apropiere de universul componistic al maestrului, de data aceasta, din perspectivă analitică. O abordare a partiturii în viziunea interpretei Luminiţa Constantinovici (lect. univ. dr. Universitatea de Arte George Enescu), care problematizează în manieră proprie, dincolo de reperele structurale, armonice, ritmico-melodice, aspectul integrării lucrării în contextul creaţiei, şi a deschiderii acesteia la nivel european. Capacitatea analitică a pianistei şi profesoarei Luminiţa Rotaru Constantinovici este dublată de o mare sensibilitate în eseul Nostalgie la Ziua europeană a muzicii și culturii botoșănene. Un mănunchi de impresii despre ambianţa muzicală a acestui centru de elevaţie artistică, din a doua jumătate a secolului XX, despre instituţiile muzicale, unde s-au contopit emoţiile atâtor concerte, recitaluri,  despre oamenii aleşi care au contribuit direct sau indirect la educarea şi formarea unor generaţii de artişti, care astăzi îşi desfăşoară activitatea în România sau în diferite colţuri ale lumii.
           În cuprinsul volumului se încadrează şi studiul Chrestomaţia muzicală pentru elevii şcolilor secundare realizată de Mihail Gr. Posluşnicu, mărturie a învăţământului muzical general românesc din perioada interbelică semnat  de Andrada Ciupeiu (asist.univ.drd. Andrada Ciupeiu Departamentul de Muzică al Facultăţii de Arte a Universităţii din Oradea) o autoare curajoasă, care pornind de la analiza detaliată a celor 2 volume din domeniul pedagogic, definitorii pentru realizarea unui învăţământ muzical românesc de calitate, comentează de fapt aspectele deficitare ale educaţiei contemporane. Aşa cum era şi firesc, textul este presărat pe alocuri cu accente critice, Andrada Ciupeiu dovedind că deţine experienţa necesară dascălului dar şi pasiunea caracteristică cercetătorului în a observa, sintetiza şi corela aspectele sensibile, uneori extrem de controversate ale domeniului în discuţie.
          De la studiul de caz, cu caracter analitic asupra unor manuale ce reflectă seriozitatea învăţământului muzical în perioada interbelică,  ne îndreptăm atenţia către un alt portret al unei personalităţi contemporane, artistul Ioan Prelipcean – o viaţă de om dăruită muzicii. O evocare construită cu talent literar deosebit de prof. dr. Cătălina Constantinovici, unde reţinem dezinvoltura în comentariul asupra relaţiei dintre aspectele biografice şi traseul creator al muzicianului, prin interpretarea personală a materialului bibliografic, într-o dramaturgie a discursului cu note afective, din care nu lipsesc trimiterile succinte la zone extramuzicale, întreaga comunicare punând în valoare vitalitatea, dinamismul şi sensibilitatea unui jurnalist profesionist în adevăratul sens al cuvântului.
           Spre deosebire de evocările anterioare, unde predomina tonul afectiv, intimist al comentariului istoriografic sau eseistic, în continuare suntem surprinşi de caracterul jurnalistic, oarecum condimentat al articolului Evocări subiective din Botoșaniul muzical semnat de prof. univ. dr. Lavinia Tomulescu Coman, care pe parcursul celor câteva pagini realizează o adevărată cronică a vieţii muzicale concertante din acelaşi spaţiu, Botoşaniul în perioada României comuniste. Accentele umoristice, uneori ironice, stilul de exprimare alert, dinamic, sunt doar câteva trăsături ce contribuie la formarea imaginii unui muzician care s-a confruntat şi a depăşit vicisitudinile unui sistem totalitarist pentru a-şi construi cariera.
         Secţiunea a II-a a volumului Zona muzicii europene se deschide cu o comunicare extrem de interesantă, Jean Philippe Rameau – muzicianul Iluminismului semnată de studentul Radu Mihalache, ce propune un portret al acestui creator şi cercetător al artei sonore într-un limbaj muzicologic elevat. Impresionează modalitatea prin care autorul, deşi tânăr, în formare, stăpâneşte cu precizie aparatul critic, deasemeni maniera de construcţie a textului, unde selectează şi concentrează informaţiile pe care le interpretează cu experienţa unui publicist matur. Astfel încât, prin parcurgerea comunicării lui se deschid şi alte perspective asupra personalităţii lui Rameau, un muzician multicultural, exponent al unei epoci de mare efervescenţă spirituală.
         Creaţia muzicologică studenţească se adânceşte prin articolul Grație și eleganță în Coralul Ertöt uns durch dein Güte BWV 22 de J.S. Bach realizată de Georgiana Holban (Universitatea de Arte George Enescu) care ne reţine atenţia prin limbajul literar, prin exprimarea cursivă, îngrijită, într-o analiză estetico-stilistică a problematicii genului de coral. Autoarea insistă asupra corelaţiilor muzică-text, asupra raporturilor semantice extinse la nivelul tuturor parametrilor de limbaj sonor.
Într-o continuitate a discursului, de data aceasta sub aspect analitic se înscrie şi comunicarea Pietà şi Lamentation –  simboluri poetice ale Barocului în Coralul Ich ruf’ zu dir, Herr Jesu Christ de J.S. Bach – Busoni a Despinei Constantinovici, masterandă a Universităţii de Arte George Enescu, un studiu ce câştigă în importanţă, mai ales din perspectiva interpretării. Să nu uităm că Despina este o pianistă rafinată, aspect ce susţine comentariul muzicologic, dealtfel foarte bine argumentat.
Volumul se încheie cu studiul  Transcripții și prelucrări pentru nai din muzica clasică semnat de conferențiar universitar doctor Oana Lianu
(Facultatea de Arte, Universitatea din Oradea), o lucrare elaborată cu pasiunea şi din experienţa incontestabilă a semnatarei în ipostază de interpretă, ce se adresează oricărui tip de muzician, prin trimiterile la sonorităţi diverse –folclor, muzică academică sau divertisment, prin deschiderea către zona pedagogică, a instrumentiştilor profesori, cărora Oana Lianu le propune un repertoriu şi, mai mult decât atât, tuturor autorilor de transcripţii ale lucrărilor celebre, care în contemporaneitate se bucură de un succes din ce în ce mai mare.
 În final, nu-mi rămâne decât să felicit întreaga echipă a Asociaţiei culturale Vis de Artist, care, în contextul realizării a numeroase evenimente, de recuperare şi de promovare a valorilor unui centru cultural binecuvântat, au materializat cu succes o iniţiativă minunată, aceea de publicare a unui  volum de o asemenea importanţă Ziua Eu­ropeană a Muzicii: Botoșani - oraș al muzicii și culturii  europene, o carte pe care o recomand cu toată căldura spre a fi parcursă de orice categorie de public.

 

 

 

 

 

 

 

 

LANSAREA PUBLICAȚIEI ZIUA EUROPEANĂ A MUZICII: BOTOȘANI - ORAȘ AL MUZICII ȘI CULTURII EUROPENE
Invitați: Loredana Iațeșen, lector universitar doctor în cadrul Universității de Arte ”George Enescu” din Iași, 
Cătălin Moraru, redactor-șef la ”Monitorul de Botoșani”, Steliana Băltuță - etnograf, Despina Constantinovici - masterandă a Universității de Arte ”George Enescu” din Iași, Georgiana Holban - absolventă a Conservatorului ieșean. În cadrul lansării au fost vizualizate cele mai frumoase desene realizate pe tema Botoșaniul muzical. La finalul acestei activități, reprezentanții Asociației culturale Vis de Artist au prezentat sceneta ”Ca-ntre surori” de Gabriel Ursu.

WORKSHOP MUZICAL
17 elevi au avut posibilitatea să-l cunoască pe Romeo Cozma, în calitate de pianist și compozitor, și să cânte alături de el atât în cadrul atelierului organizat, cât și ulterior, în fața publicului. Astfel, cei prezenți la workshop au cântat în primă audiție compoziția ”Țara de vis” a lui Romeo Cozma, pe un text semnat de compozitor și de Doina Filipescu, dar și alte melodii propuse de invitat.  

RECITAL VIS DE ARTIST
Au evoluat voluntarii Ana Maria Gîbu și Vlad Calimandriuc, cu un moment de muzică și poezie, soliștii vocali Marina Barnea, Alexandra Mihalache, Georgiana Jașcanu, Andreea Vrînceanu și Cosmin Mariciuc, la chitară, coordonați de prof. Cătălina Constantinovici.
 

ÎNTÂLNIREA CU ROMEO COZMA
De Ziua Europeană a Muzicii, botoșănenii iubitori de artă au fost prezenți la În­tâl­nirea cu Romeo Cozma, dar și cu invitații acestuia - vocalista Ilinca Traistă și percuționistul Cristian Cozma. Cei trei au fost asaltați la sfârșitul manifestării de către spectatorii care au dorit să obțină autografe sau fotografii cu invitații. 

DISEMINARE
Volumele Ziua Eu­ropeană a Muzicii: Botoșani-oraș al muzicii și culturii europene au fost distribuite autorilor, invitaților, celor prezenți la lansare și pot fi studiate la Muzeul Județean Botoșani, la Biblioteca Județeană "Mihai Eminescu" Botoșani și la Universitatea de Arte ”George Enescu” Iași.

MONITORIZARE
Semnalăm dorința a 19 persoane, prezente în Botoșaniul muzical, de a ni se alătura în
Campania noastră - Voluntar pentru cultură.
https://www.facebook.com/media/set/?set=a.707815789277421.1073741879.111501888908817&type=1

MASS-MEDIA

http://botosaniulcultural.blogspot.ro/2014/06/romeo-cozma-prezent-in-botosaniul.html

 http://www.ebotosani.net/2014/06/23/ziua-europeana-a-muzicii-la-muzeul-botosani/

http://index-stiri.ro/140621/local-ziua-europeana-a-muzicii-serbata-la-muzeu-1062076

http://www.ziarelive.ro/stiri/ziua-europeana-a-muzicii-marcata-si-la-botosani.html

http://stiri.botosani.ro/stire/70394/Ziua+Europeana+a+Muzicii,+marcat%C4%83+%C5%9Fi+la+Botosani.html

 

http://www.monitorulbt.ro/Stiri/Ultima%20ora/2014-06-21/LOCAL%3A+Ziua+Europeana+a+Muzicii%2C+serbata+la+muzeu.html

http://actualitateabotosaneana.ro/botosaniul-muzical-la-vis-de-artist/

http://1-cultural.blogspot.ro/2014/06/ziua-europeana-muzicii-botosani-iunie.html 

 http://iasi.tvr.ro/vara-pentru-voi-de-luni-la-tvr-iasi_8705.html

http://www.ziare.com/botosani/cultura/ziua-europeana-a-muzicii-marcata-si-la-botosani-4803330

http://portal.radioiasi.ro/sir-de-manifestari-pentru-ziua-europeana-a-muzicii-a432411.html

http://www.realitateadorohoiana.ro/articol/ziua-europeana-a-muzicii-marcata-la-botosani_6382.html

http://www.luceafarul.net/ziua-europeana-a-muzicii-botosani-oras-al-muzicii-si-culturii-europene

http://no14plusminus.ro/2014/07/10/ziua-europeana-a-muzicii-botosani-oras-al-muzicii-si-culturii-europene/

http://no14plusminus.ro/2014/07/10/botosaniul-muzical/